Sfantu' Valerica

Mie-mi place de nea' Valerica asta. Prilej bun de baut si pupat. Imi atinge ficatu', la propriu.
Cica Sfantul Valentin. Eu nu cred in sfantul Valentin. Io cre'ca Valerica asta era un curvar pe care l-au batut cu pietre in piata din centrul Romei dupa care l-au facut sfant. Ca el iubeste. Iubeste femeile. Le iubeste pe toate.
Eu il iubesc DOAR pe Pisi. Ma, nu stiu de ce sunt asa romantica de la un timp. Adica nu ca ar observa el, saracu', da' io ma simt. Asa de romantica ma simt. Parca mi-au crescut aripioare roz. Parca toata lumea e o vata de zahar roz in care poti sa te arunci ca e pufoasa si nu e lipicioasa deloc. Uneori ma simt atat de romantica incat imi vine sa-i sparg fata ca nu ma mai recunosc. Si e roz. Si el e roz :X Amandoi suntem ROZ. acum revenind la lucruri serioase:
Am vorbit de iubirea lu' Valerica, da' cum ramane cu beuturicaaa?! Iubirea merge mana-n mana cu bautura. Si tristetea. Si deceptia. Si succesul. Si nasterea. Si nunta. Si moartea. Si pomana. Si revelionu'. Si Craciunu'. Deci bautura e o curva mai mare decat Valerica.
Atunci de sfantu' Valentin se serbeaza si bautura. Cum serbezi bautura? Ii arazi ca e buna, ca e perfecta, ca e multa si ei ii place asta. Ca ai vrea-o pe toata. DAR cu bun simt. Eu nu am bun simt. Eu aproape mereu ajung sa am discutii intime cu toaletele barurilor. Dar bautura o iubesc. Nu ca pe Pisi, dar e undeva in topul chestiilor pe care le iubesc si la care n-as putea renunta.
Cica dupa o betie crunta iti mor cateva j de milioane de neuroni. Sunt multi, deci asta e ok. Pot muri. Da' mie aseara mi-au murit toti. ba, da' toti. Chiar si aia somatomotori. Azi dimineata - ca azi-noapte oricum e o cauza pierduta - nu-mi puteam coordona miscarile. Stateam pe marginea patului si... incercam sa ma ridic. m-am razgandit si m-am culcat iar. dupa care m-am trezit ca mi-era cald.
Acum beau cafea si incerc sa ma trezesc de tot. E bine. Sunt bine.