Still a romantic.

nu am mai scris de secole. Pacat. Am avut multe idei, insa si mai multe s-au pierdut pe drumul pana la tastatura.
Am trait haotic, intens si stupid. Am incercat sa schimb ceva in viata mea. Am incercat sa ma schimb mai mult, fara sa tin cont de dorintele mele. Mi-am dorit sa fiu un soi de om vid.
Mi-am imprastiat creierii pe pereti, am plans, am suferit si mi-am revenit.
Nu pot sa mint. Nu prea stiu sa mint. Cu atat mai mult pe mine. Habar nu am sa spun o minciuna. In sentimente sunt sincera. Chiar si atunci cand am sincope, cand sunt in ceata, fac alegerile conform tipului meu de persoana. Sunt o romantica incurabila.
Am incercat sa imi pese de actiunile altora. Am incercat sa ma implic activ in vietile altora, sa comentez si sa judec. Pana m-am scarbit. De mine.
Vad zilnic oameni care se stramba in loc sa accepte. Vad zilnic oameni incapabili de a iubi si a respecta. Vad zilnic oameni care se lovesc de niste bariere imaginare trasate intr-o societate prea inculta. Vad zilnic oameni care intorc privirea de la bunatate. Vad zilnic oameni care arunca cu pietre in valori morale... si toti incearca sa impresioneze.
Am vrut sa fiu ceea ce apreciam la altii, insa nu la mine. Am vrut sa fiu un munte de piatra, genul de om de care se feresc, pe care il respecta si de care se tem oamenii. Nu mi-am dat seama ca, de fapt, nu am nevoia de aprecierea nimanui, cu evidenta exceptie a oamenilor pe care eu ii iubesc.
Am vrut sa devin omul ocupat/stresat din societate, dar nu am realizat ca doar linistea ma face fericita.
Am vrut sa renunt la iubire. M-am certat cu ea, cu mine, cu cei din jur si in final cu cel pe care-l iubeam. Am suferit, dupa care la fel ca un caine shucarit m-am intors si mi-am cerut iertare, iar ea m-a iertat dupa care m-a pupat pe frunte si m-a imbratisat.
Am revenit la vechile obiceiuri. Sunt un om calm intr-un Bucuresti agitat. Mai putin cand vine vorba de petreceri :">

Multumesc, Pufulete.

Stress

existe genuri multe de oameni, eu fac parte din aia agitati-calmi -normal ca incep cu mine.
fizic agitati, dar cu mintea foarte limpede... as sta la party'uri 24/24 si tot nu m-as satura, dar cu nervii stau bine, chiar foarte bine - ma enervez repede, dar rar si imi trece foarte repede.
sunt agresivii, cu aia nu ma inteleg deloc. genu' de oameni frustrati care pentru a se apara si a-si proteja sentimentele ataca alti oameni, de obicei pe aia mai echilibrati, de treaba, buni, simpatici, adica pe aia ca mine.
atunci ce fac? ma enervez. raaau de tot. pentru ca stiu ca sunt un om de treaba si cineva se gaseste sa comenteze aiurea. si-mi sare tzandara urat. dar nu arat asta. zambesc si tac. tac si inghit. e si asta o treaba.
cica as fi tipul omului paranoic. si da, imi place. eu nu zic nimic, nimeni nu-mi face nimic pentru ca nu stie nimic.
ma mai enerveaza oamenii care vorbesc, dar vorbesc incontinuuuuuuuu despre cineva/ceva. aia sunt oamenii care nu stiu sa se bucure de o persoana/lucru si incep sa trancane.
atunci sunt disperata.
idei fara logica, fara ordine, fara spatii si fara timp.

Sentimente, dulci sentimente

Gata, m-am linistit. nu mai sunt agresiva, nu mai am chef de scandal si nu mi se mai pune pata pe nimeni.
sunt ZEN. am chi'ul pozitiv si vad lucrurile foarte ok.
imi place ce am facut in ultimul timp si imi place ca am avut o vacanta acasa. ca am stat cu Pisi (da, mereu se rezuma la Pisi) si ca mi-am revazut familia, prietenii, am avut parte de atmosfera de care tindea sa imi fie din ce in ce mai dor.
asa ca m-am intors in capitala cu forte proaspete pt noul an, dar nu mai am niciun plan pt noul an. hai sa vedem ce o sa se intample.
cine pe cine bate?
ce idei o sa mai am?
unde o sa mai ajung anul asta?
cat o sa invat?
i'm peaceful.
ma simt ca o hipioata, dar ciudat e ca ma simt bine ca o hipioata. oricum tind sa fiu egoista si sa ma inteleg bine cu mine in orice ipostaza.

un an nou bun si sa aveti chi'urile pozitive toti!